Nu am inteles niciodata ce reprezinta “timpul” de unde vine, unde se duce si ce lasa in urma lui.

Cred totusi ca isi lasa trecutul, dar si trecutul are limba lui si de asta sunt sigur.
Aici este vorba despre ACUM.
Despre strazi, despre culturi, despre o reconstruire a mancarii intr-un mod aproape arhitectural, extrem de urbanizat si actual.
Voi face asta prin gust, prin mirodenii de la chioscurile indiene, prin ingrediente din cartierele chinezesti, prin mancare stradala care pleaca din Amalfi si ajunge care la tarabele din Osaka.